Unde e copilaria?
31 Aug, 2010 | De Lucia Harangus | Categoria: Recomandari
Asta m-a intrebat bosumflata o prietena. De ce nu mai suntem funny? De ce nu ne mai distram? De ce nu ne mai jucam? Pentru ca asa e mersul , i-am raspuns. Patetic raspuns ! Halal incurajare ! Si totusi, asa e ! Suntem prea obositi sa ne distram ( si nu vorbesc aici de cluburi, pentru mine aia nu e distractie, este mult zgomot pentru nimic ). Abia avem timp sa ne vedem prietenii, sa le aflam supararile si bucuriile. Familia trece, de multe ori, pe locul doi in fata jobului. Targeturile de la serviciu sunt prioritare, partenerul de viata trebuie sa inteleaga. Nici tu nu vezi cand viata a devenit dintr-o joaca funny, o joaca foarte serioasa. O joaca in rate, care-ti permite din cand in cand sa-ti mai tragi sufletul. Momentele sunt rare, si oricum, ai uitat cum e sa stai fara griji. Vorbesti cu prietenii despre probleme si rezolvari. Don’t worry, be happy! Mesajul era scris pe tricoul unei tinere care alerga spre gura de metrou. Era deja ingrijorata ca-l pierde. Uitase si ea cum e sa te joci, sa copilaresti. Acum cateva zile am avut o sansa la copilarie. Am vrut sa ma dau cu tiroliana. Dar cerebrala din mine si-a pus repede frane : daca se rupe ceva? Daca te zdrobesti de pamant? Daca ….orice ? Vreau sa fiu din nou copil. Sa ma dau cu carabina si sa nu-mi pese ca o sa-mi las urme in genunchi cand ating cimentul, sa merg cu patinele cu rotile si sa ma dau pe strada, sigura fiind ca masinile care vin o sa ma ocoleasca . Vreau sa ma joc fara sa mai fiu atat de constienta de consecinte !