„Bravo Tamara!”
30 Sep, 2010 | De Andreea Gheorghe | Categoria: Recomandari
Numai asta se auzea in sala Teatrului de Comedie. Aplauze si ovatii la adresa Tamarei Buciuneanu. Piesa, „Nepotul”, s-a jucat numai cu casele inchise. Nu am prins niciodata bilet. Am vazut-o insa de doua ori pe TVR Cultural. E adevarat, nu e acelasi lucru cu a fi in sala si a simti emotia artistilor aflati pe scena. Si totusi, scenariul si actorii m-au tinut in fata televizorului pana la unu noaptea.
Povestea e asa: o fosta „activista” isi asteapta nepotul fugit in Statele Unite. Acesta s-a tot laudat ca joaca in filme mari. De fapt, povestea lui e una cat se poate de trista: a devenit homosexual, dependent de droguri si s-a intors in tara sa, in Romania, pentru a muri de SIDA. Matusa, Tamara, a fost membra a sinistrului CC, plina de nostalgii comuniste si aproape incapabila sa se adapteze noilor conditii. Sunt doua destine neimplinite, doua vieti ratate din motive diferite.
E o piesa care imbina amintirea comunismului cu visul american. Una tragica, dar in acelasi timp, extrem de amuzanta. M-au impresionat furtuna de aplauze de la final si lacrimile din ochii Tamarei Buciuceanu. Parca era o actrita debutanta care se bucura de aprecierea publicului sau.