Sibiul e fără îndoială un loc încărcat de legendă, unde imaginaţia are frâu liber… Sibiul e muza perfectă pentru cei care vor să creeze…
Clădirile din Piaţa Mare ar compune tabloul perfect. Pe laturile ei au rămas în picioare, atinse doar de patina vremii, vechile case nobiliare medievale, alături de simbolul de marcă al oraşului, Palatul Brukenthal, fosta reşedinţă a ex-guvernatorul Transilvaniei, baronul Samuel von Brukenthal. În acelaşi stil, o arhitectură impresionanţă cu basoreliefuri şi arcade a fost construită şi primăria oraşului. Pe vremuri, înalţii demnitari care vizitau Sibiul, erau cazaţi la Casa Lutsch, nu departe de Casa Hecht, unde a funcţionat prima monetărie a oraşului.
La numerele 2 şi 3 se găsesc Biserica şi casa parohială romano-catolică, unde a funcţionat seminarul iezuit la care a studiat şi iluministul Gheorghe Lazăr. În apropiere se află şi Casa Albastră, acolo unde a luat fiinţă Academia de Drept (1844). La numărul 7, în Piaţa Mare, se află Casa Generalilor. Aici îşi avea sediul Comandamentul general al trupelor austriece din Transilvania. La numărul 10 stă încă în picioare Casa Haller, bogată în elemente renascentiste cu un turn de locuinţă gotic în curte. Proprietarul ei, comitele Petrus Haller von Hallerstein, descendentul unei familii de negustori-patricieni din Nurnberg, a reuşit să păstreze imobilul timp de 345 de ani.
Piaţa Mare era loc de desfacere a cerealelor, dar şi loc de întruniri ori execuţii publice. De altfel, aici se aflau “Stâlpul Infamiei”, având statuia lui Roland în vârf, spânzurătoarea şi “Cuşca pentru nebuni”, unde, în timpul zilei erau expuşi oprobriului public cei ce tulburau noaptea liniştea semenilor.