- Stai bine, mamă? – Te doare piciorul? Te junghie? – Nu, nu mă junghie, doar glezna mi-e cam ţeapănă şi mi-e frică să calc cum trebuie pe ea, că am şi uitat să merg normal. Mă întrebau toţi cum îmi este, de parcă de la prînz pînă seara s-ar fi schimbat ceva. Unchi-meo Mihai [...]

Am ieşit şi eu din casă, că se răcorise afară şi era o plăcere să stau pe scări în lumina puţină a apusului de soare, mîncînd porumb copt şi simţind boarea nopţii din ce în ce mai mult în jur. Cum m-au văzut pe trepte, cum s-au repezit toţi la mine, să vadă de nu-mi [...]

Dupa tura de rigoare prin curte, m-am tras la răcoare în casă, lăsîndu-i pe ceilalţi să facă pregătirile pentru pomană. Am dat drumul la televizor, însă ca întotdeauna TVR1 nu avea nimic interesant vinerea la ora două dup?-amiaz?. De fapt, stai, TVR1 nu are mai niciodată ceva interesant. Poate doar meciurile şi Teleenciclopedia. Într-un final [...]

Asta se vedea în garduri şi în iarba care începuse să crească din loc în loc. Pe timpuri nu era nici un smoc de verdeaţă, curtea era prea bătătorită de oameni şi animale. Acum, doar cu bunica acolo, nu mai era acelaşi lucru. Bătrînă, singură, beteagă de-un picior pe care mai mult îl tîra după [...]

Am tăcut mîlc auzindu-l pe unchi-meo aducînd vorba de… piuliţe, că mama nu ştia istoria în toată splendoarea ei, şi oricum peste cîteva minute Mihai oprea maşina în faţa curţii bunicilor, la timp ca tăcerea aşternută să nu devină stînjenitoare. M-am repezit în curte, cu cea mai mare viteză permisă de cîrje, şi m-au întîmpinat [...]

Aveau oamenii un casetofon ce trăgea să moară la fiecare rotire a benzii, şi cum atmosfera se încălzise şi fata care mă invitase nu ştiu prin ce mişcări tectonice îşi găsise locul la mine în braţe, de frică să nu plece lumea, după ce s-a terminat vişinata am dat fuguţa acasă şi-am venit şi eu [...]

Ştiam eu unde bate.. În urmă cu cîţiva ani, cînd eram într-o minivacanţă la bunici, trăsesem o chermeză dintr-aceea cu strigături, pe Linie. Aşa-i zicea unei uliţe a satului. “Unde are cutare casă? Pe Linie”. Nu erau mai deloc tineri în Ciorîca, muream de urît, şi-n ziua aceea, coborînd din deal, din satul vecin, unde [...]

Că tot e vorba de tării, aproape de destinaţie, în timp ce maşina mai că-şi dădea ultima suflare pe panta de la Profa, ne trăzni pe toţi un damf de ţuică atît de puternic, încît unchi-meo frînă de urgenţă şi dădu fuga la portbagaj cu teama-n suflet să nu se fi vărsat vreuna din sticle. [...]

Optaşi, Alunişu, Spineni… Nume de sate adînc săpate în amintiri şi-un traseu pe care l-aş parcurge şi acum cu ochii închişi, chiar şi după atîta vreme în care am rărit de tot vizitele la bunici. Din cîte vedeam, nimic nu se schimbase. Ici-colo ce mai apăruseră nişte căsoaie cît toate zilele, fără nici un gust [...]

- Merge, ă? Merge maşinuţa… – Merge, dar e şi ea bătrînă.. Nu mai poate. – Merge bine.. Cît are la oră? Patruzeci? Cinzeci? Dar parcă mergem cu spatele, că prea trec toţi pe lîngă noi… – Fi-ţi-ar pielea să-ţi fie, poate te dau jos, să vii în cîrje.. Interesant cum mai toţi bărbaţii au [...]