Hieroglifele egiptene au fost descifrate de francezul Jean-Francois Champollion pornind de la inscripţiile de pe Piatra de la Rosetta. Aceasta a fost descoperită în anul 1799, în timpul incursiunii militarilor francezi, conduşi de Napoleon Bonaparte, în oraşul Rosetta (Rashid, în limba arabă), aflat în Delta Nilului, în apropierea ţărmului Mării Mediterane. Specialiştii sunt, însă, convinşi [...]

Aflată iniţial într-un templu egiptean, după cum arată cele mai multe dintre studiile cercetătorilor din întreaga lume, Piatra de la Rosetta a fost mutată din locul originar, cel mai probabil în perioada creştinismului timpuriu ori în perioada medievală, fiind ulterior folosită ca material de construcţie la Fortul Julien de la Rashid. Timp de doi ani [...]

Un alt element inedit îl reprezintă faptul că numele faraonilor apar inscripţionate altfel decât celelalte cuvinte, într-un cartuş – dreptunghiul din jurul numelui, având colţurile rotunjite. De altfel, numele avea o semnificaţie importantă, egiptenii considerând că acesta reprezintă o componentă esenţială a identităţii individuale a omului, la fel cum se considera sufletul. Prin urmare, pierderea [...]

La început s-a crezut că scrisul în Egiptul Antic datează din jurul anului 3.100 î.H., însă descoperirile recente au demonstrat că la acea dată scrisul deja exista de veacuri, de unde se poate deduce faptul că scrierea egipteană este cea mai veche formă de scriere din lume, anterioară scrierii mesopotamiene. Pe lângă utilizarea în scop [...]

Considerate cuvântul lui Thot – ocrotitor al scribilor, venerat la Hermopolis, zeul Înţelepciunii şi, deci, al scrisului, a cărui reprezentare consta într-o fiinţă având cap de ibis – hieroglifele erau cunoscute unui singur procent din populaţia Egiptului Antic, iar cei care aveau acces la înţelepciunea divină – cum erau considerate arta scrisului şi descifrarea înscrisurilor [...]

La fel ca vechii locuitori ai Eladei, romanii foloseau în scrierea monumentală numai litere denumite “capitale”, din care au derivat literele mari de tipar utilizate astăzi. Minusculele au apărut abia în secolul al V-lea d.Hr., evoluând diferit în sistemele de scriere din toate colţurile lumii, în funcţie de fiecare popor în parte. Odată cu anul [...]

Alte scrieri de acelaşi tip, scrieri ideografice, sunt şi cele folosite în Insula Peştelui, cea de tip mayaş etc. Odată cu accentuarea spiritului de observaţie şi creşterea nivelului cultural, a devenit posibil sistemul de scriere silabică . Astfel s-a ajuns să se înţeleagă faptul că un cuvânt este format din sunete articulate care se pronunţă [...]

Alfabetul fenician stă la originea tuturor sistemelor de scriere cunoscute, alfabetul consonantic şi vocalic grecesc dovedindu-şi în mod clar originea feniciană. Aceasta este ilustrată prin ordinea literelor, prin formele apropiate şi semnele distincte pentru vocale. Construcţia literelor greceşti a evoluat continuu, astfel că în secolul al V- lea î.Hr. a fost adoptat un alfabet complet. [...]

Prima încercare de a dezlega misterul şi semnificaţia semnelor hieroglifice egiptene i-a aparţinut lui Thomas Young, un englez cu un remarcabil talent lingvistic nativ, vorbitor a zece limbi străine. Deşi avea şi talent, şi experienţă în acest domeniu, Young nu reuşeste să desluşească până la capăt, codul hieroglifelor. Aşa se face că înscrisurile ajung în [...]

Încă din secolul al cincilea înainte de Hristos, semne cu valoare de simbol, cum sunt pasărea, săgeata ori broasca, menţionate de Herodot, constituiau, de fapt, mesajul sciţilor către regele perşilor, Darius, din perioada în care acesta din urmă a pornit expediţia împotriva lor. După cum astăzi, sunt valabile încă în limbajul universal o serie de [...]